Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene ca, dupa decizia prin care Curtea de Justitie a UE (CJUE) i-a permis sa suspende fondurile europene pentru statele despre care considera ca incalca statul de drept, sa ia rapid aceasta masura impotriva Poloniei si Ungariei, care acuza institutiile UE de abuz de putere. La Varsovia, ministrul polonez al justitiei i-a reprosat propriului premier aceasta situatie pentru ca a acceptat un compromis cu liderii europeni, consemneaza agentiile EFE si DPA.
Polonia si Ungaria au amenintat in 2020 ca vor bloca prin veto bugetul multianual al UE daca va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez si ungar, Mateusz Morawiecki si Viktor Orban, au ajuns in cele din urma cu ceilalti lideri europeni la o intelegere conform careia mecanismul de conditionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai in cazul unor incalcari ale statului de drept ce afecteaza „buna gestiune financiara” a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii intr-un „mod suficient de direct” (coruptie, frauda fiscala etc.), nu in cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunitatii LGBT. Liderii europeni au fost de asemenea de acord ca aplicarea mecanismului sa inceapa numai dupa ce CJUE se va pronunta asupra legalitatii acestuia, decizie data miercuri si care este favorabila Comisiei Europene, conform Agerpres.
Dar aceasta din urma „va trebui sa demonstreze ca incalcarile statului de drept compromit buna folosire a banului public european. Nu va fi suficient sa critice nerespectarea valorilor UE”, reprosuri formulate adesea la adresa Varsoviei si Budapestei, explica Eric Maurice, de la Fundatia Schuman, citat de France Presse.